Trecere apartament pe alt nume (costuri, timp, altele)

[darkfx]

Ma confrunt cu urmatoarea problema: maica-mea trebuie sa-mi treaca apartamentul pe numele meu si inca nu stiu cat vor costa actele (notar) si nici cat timp ar dura o astfel de operatiune. Aveti idei ? (apartament cu 2 camere, 1 baie, 1 bucatarie, balcon inchis)
Nu mai am rabdare pana luni sa merg sa intreb un notar, de aceea am postat aici :D

[Iulius]

te-ai scos :P

[SoNic]

Taxa minima de notariat este stabilita functie de oras, zona, numar de camere, confort si cheful primarului. Sunt taxe fixe, stabilite de guvern functie de pretul de vanzare minim admis.
Nu exista "trecere pe numele meu" ci donatie sau vanzare-cumparare.
Ca timp, eu am facut-o ("vanzarea") in 3 zile cu umblat dupa toate actele... si banii nu au fost o problema, asa ca nu mai tin minte. Oricum orasul nu cred ca este acelasi.
Sumele pot fi importante, cred ca trebuie sa astepti pana maine :)

[IR]

Mai ai frati sau surori? (Asta e foarte important!)
Apartamentul e exclusiv al mamei tale? (Mostenit de la parinti, cumparat in timpul casatoriei, situatia tatalui tau,...)

[madman85]

Ma confrunt cu urmatoarea problema: maica-mea trebuie sa-mi treaca apartamentul pe numele meu si inca nu stiu cat vor costa actele (notar) si nici cat timp ar dura o astfel de operatiune. Aveti idei ? (apartament cu 2 camere, 1 baie, 1 bucatarie, balcon inchis)
Nu mai am rabdare pana luni sa merg sa intreb un notar, de aceea am postat aici :D

Vai de capul tau!
Daca faci donatie: mers la notar, dar trebuie vorbit cu un avocat sa nu fie atacabila chestia...
Daca faci vanzare-cumparare: te costa o gramada: actele la notar (un apart in Buc): cam 8-15 milioane (foarte aprox) poate si mai mult, eu m-am interesat acum 1-2 ani. Plus cadastru si intabulare: vreo 3-4 milioane.
Nu mai ai rabdare pana luni? :) Care luni? :)
La donatie nu stiu ce trebuie exact, deci poate scrii pe aici daca aflii :)

[darkfx]

Medota trecerii pe numele meu va fi donatia. Apartamentul este deja intabulat, are cadastru facut, singurul lucru pe care tre' sa-l fac este sa obtin un extras de carte funciara.
Alta problema, vreau sa fac evaluarea apartamentului. Aceasta operatiune de cine se face si oare cat ar costa ?

[Diever]

Evaluarea se face de evaluatori (clar pana aici? :) ) care sunt o clica dupa chipul si asemanarea notarilor, un club inchis zis ANEVAR. Pe mine m-a costat 4 milioane evaluarea la o casa din 3 apartamente, cu evaluator impus (sau "agreat" cum se mai spune) acum 2 ani. Daca planuiesti sa modifici ceva la configuratia apartamentului mai bine fa-o inainte de evaluare, altfel te alegi cu o schita avand caracter oficial, si ca sa modifici orice iti trebuie mai multi baini si timp pentru hartoage si birocrati decat pentru materialele si lucrarea efectiva. Pe la noi exista traditia ca cine isi construieste isi permite, deci trebuie jumulit.

[darkfx]

si banuiesc ca si aceasta evaluare trebuie legalizata, nu ? (deci, alte costuri...)

[Coditza]

+ ca trebuie sa treci toate contractele la utilitati pe numele tau: apa, gaz, curent electric...

[Diever]

si banuiesc ca si aceasta evaluare trebuie legalizata, nu ? (deci, alte costuri...)
Nu, nu trebuie, e legalizat evaluatorul. Dar depinde la ce-ti trebuie evaluarea.

[viking]

In Iasi, apartament cu 2 camere, nu zona centrala, taxa la notar a fost de 37 milioane (1000 euro, bani trecuti pe chitanta). A fost vinzare-cumparare. Daca declaram la minimul pentru zona, dadeam cu vreo 8-9 milioane mai putin. Dar ar fi fost periculos pentru mine.
Urmeaza aceiasi pasi si la mine: schimbat la curent electric, gaz, intretinere, cablu. Si sper sa nu mai fie, fiindca sigur voi fi taxat peste tot. Si degeaba sper... ca tot vor fi citeva milioane si la astia.
Probabil ca si la donatie e la fel

[akenathon]

1. vanzare-cumparare sau donatie taxele sunt la fel; altfel toti si-ar masca vanzarile in donatii...
2. nu prea cred sa ai nevoie de evaluare.

[Nicu12]

Taxa minima de notariat este stabilita functie de oras, zona, numar de camere, confort si cheful primarului. Sunt taxe fixe, stabilite de guvern functie de pretul de vanzare minim admis."Taxa minimă notarială" este, într-adevăr, stabilită în funcţie de locul situării bunului şi de caracteristicile acestuia, dar în nici un caz de cheful primarului. Şi nici de guvern. E drept că normele legale indică modul de calcul al taxelor notariale, însă baremele minime în vederea evaluării numai sub aspectul taxării actului nu sunt stabilite de guvern şi nici de lege.

Nu exista "trecere pe numele meu" ci donatie sau vanzare-cumparare.Sau contract de întreţinere (contract nenumit (http://www.scj.ro/SC%20rezumate%202005/SC%20r%201918%202005.htm) până în prezent), sau, o varietate a vânzării (contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere).

Mai ai frati sau surori? (Asta e foarte important!)Este important doar dacă urmează a se încheia un act de donaţie, nu şi dacă s-ar încheia un contract de vânzare-cumpărare sau un contract de întreţinere.

1. Vai de capul tau!
2. Daca faci donatie: mers la notar, dar trebuie vorbit cu un avocat sa nu fie atacabila chestia...
3. Daca faci vanzare-cumparare: te costa o gramada: actele la notar (un apart in Buc): cam 8-15 milioane (foarte aprox) poate si mai mult, eu m-am interesat acum 1-2 ani. Plus cadastru si intabulare: vreo 3-4 milioane.1. Subscriu :mrgreen:
2. Într-adevăr, pentru donaţie trebuie mers obligatoriu la un notar public (sau la altă autoritate competentă să autentifice înscrisurile prezentate de părţi, de exemplu Ambasada României în străinătate), deoarece legea prevede pentru contractul de donaţie forma autentică ad-validitatem (deci un act de donaţie sub semnătură privată, adică fără încheiere de autentificare, este nul absolut). Însă nu e nevoie să meargă la avocat pentru a afla dacă actul este atacabil sau nu; notarul poate aprecia dacă donaţia este atacabilă (de obicei, donaţia este ameninţată de reducţiune în urma decesului donatorului; astfel, notarul public poate aprecia dacă donaţia ar putea fi supusă reducţiunii, în funcţie de moştenitorii rezeravatari, de rezerva succesorală a acestora, de liberalităţile făcute de defunct în timpul vieţii etc.)
3. Pe lângă taxele notariale, pe om nu îl mai costă decât cadastrul (dacă nu îl are deja făcut). Taxele notariale cuprind mai multe părţi, majoritatea impozite. Astfel, la un act translativ de proprietate (adică un act care operează transferul proprietăţii, cum e vânzarea), taxele notariale cuprind: taxa de timbru, taxa ANCPI (http://www.google.ro/search?hl=ro&q=ancpi&meta=) (adică intabularea), timbrul judiciar şi onorariul notarului. Primele trei reprezintă impozite şi taxe (practic a treia taxă este de fapt un timbru care se aplică pe act, prin care de fapt se plăteşte tot "un fel de impozit"). Ultima taxă reprezintă suma cu care rămâne notarul, care la rândul său se impozitează potrivit normelor legale privind impozitul pe venit.
E drept că mai sunt nişte taxe premergătoare încheiereii actului notarial - de exemplu taxa pentru obţinerea extrasului de Carte Funciară de la OCPI (Oficiul local de Cadastru şi Publicitate Imobiliară), dar acestea sunt relativ mici în comparaţie cu restul taxelor (câteva sute de mii).

vanzare-cumparare sau donatie taxele sunt la fel; altfel toti si-ar masca vanzarile in donatii...În unele zone, evaluarea bunului "se dă pe jumătate", pentru donaţie sau întreţinere, dacă aceste acte sunt încheiate între părinţi şi copii (atenţie, numai între părinţi şi copii, nu între ascendenţi şi descendenţi!), probabil avându-se în vedere afecţiunea dintre părinţi şi copii (nu cred că în Braşov se aplică această regulă). Ca atare, valoarea fiind mai mică, automat taxele pentru donaţia/întreţinerea între părinţi şi copii sunt mai mici decât în cazul vânzării (apropo, vânzarea între părinţi şi copii se prezumă a fi o donaţie deghizată, pentru că nu se plăteşte preţul - element esenţial în cazul vânzării).

[madman85]

"... Într-adevăr, pentru donaţie trebuie mers obligatoriu la un notar public (sau la altă autoritate competentă să autentifice înscrisurile prezentate de părţi, de exemplu Ambasada României în străinătate), deoarece legea prevede pentru contractul de donaţie forma autentică ad-validitatem (deci un act de donaţie sub semnătură privată, adică fără încheiere de autentificare, este nul absolut). Însă nu e nevoie să meargă la avocat pentru a afla dacă actul este atacabil sau nu; notarul poate aprecia dacă donaţia este atacabilă (de obicei, donaţia este ameninţată de reducţiune în urma decesului donatorului; astfel, notarul public poate aprecia dacă donaţia ar putea fi supusă reducţiunii, în funcţie de moştenitorii rezeravatari, de rezerva succesorală a acestora, de liberalităţile făcute de defunct în timpul vieţii etc.)

Poti sa detaliezi putin? Ma intereseaza si pe mine - vreau sa fac un astfel de contract
In ce situatii se poate ataca un act?

[Nicu12]

M-ai spart. Un act se poate ataca în n situaţii; aş putea scrie un întreg tratat pe această temă.

În principiu, un act este atacabil pentru nerespectarea condiţiilor cerute pentru încheierea sa valabilă (de exemplu condiţiile de formă). După cum am afirmat în mesajul anterior, pentru contractul de donaţie legea cere ca formă valabilă (adică ad-validitatem) forma autentică. Deci dacă actul de donaţie nu va fi autentificat, atunci el este nul absolut (e ca şi cum n-ar fi existat, deci toate efectele juridice produse de acesta se desfiinţează retroactiv, bunul revenind în patrimoniul donatorului).

Actul de donaţie poate fi ameninţat de mai mulţi factori, cum ar fi (pe lângă nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege pentru încheierea sa valabilă după cum am arătat mai sus), cazurile de revocare a donaţiilor; reducţiunea donaţiilor şi raportul donaţiilor.

Cazurile de revocare a donaţiilor.
Există un principiu al irevocabilităţii donaţiilor potrivit căruia actul de donaţie nu poate fi revocat unilateral (prin voinţa unei singure părţi). Îţi dai seama ce ar însemna dacă X îi donează lui Y un apartament şi apoi îi ia acest apartament înapoi "când 'vrea' muşchii lui".
Ca orice principiu însă, şi acesta are propriile sale excepţii, când donaţia este totuşi revocabilă:
a) donaţia este revocabilă între soţi (deci prin voinţa unilaterală a unuia dintre ei). Tocmai de aceea vânzarea este interzisă între soţi, pentru că, pentru a ocoli această excepţie de la principiul irevocabilităţii donaţiilor, mulţi soţi ar face donaţii între ei sub forma unor vânzări deghizate.
b) survenienţa de copil. În cazul în care donatorul nu are copii la data donaţiei, însă ulterior (chiar şi după moartea acestuia) i se naşte un copil de a cărui sarcină nu avea cunoştinţă la momentul efectuării donaţiei, donaţia poate fi revocată unilateral (adică fără să fie nevoie de acordul donatarului). Dacă donatorul a murit între timp, donaţia poate fi revocată de moştenitori (cu condiţia ca acel copil născut să fie al lui). Excepţia se aplică şi atunci când copilul este din afara căsătoriei, însă nu se aplică atunci când donatorul adoptă un copil (pentru că astfel donatorul ar obţine uşor revocarea unilaterală a donaţiei prin adopţie).
c) refuzul de a acorda alimente. Dacă donatarul refuză să îi dea alimente donatorului la cererea acestuia, donatorul poate revoca donaţia unilateral. Donatorul nu poate solicita alimente decât în limita valorii bunului donat (nu intru în amănunte, cazurile sunt oricum rare).
d) revocarea pentru ingratitudine - în cazul în care donatarul se face culpabil de injurii grave, cruzimi, delicte faţă de donator, sau în cazul în care acesta a atentat la viaţa donatorului. Practic cazul anterior (refuzul de alimente) intră tot aici, la ingratitudine.

Amintesc faptul că donatorul este cel care dă, iar donatarul este cel care primeşte (nu mulţi ştiu asta).

Alţi factori care "ameninţă" actele de donaţie:

Reducţiunea. Ce este reducţiunea?
Reducţiunea este o sancţiune aplicată liberalităţilor excesive (donaţii sau legate (http://dexonline.ro/search.php?cuv=legat)(2) - în cazul testamentelor), care le lipseşte pe acestea de eficacitate în scopul întregirii rezervei succesorale. Nu este chiar o definţie "ca la carte"; în orice caz, ceea ce trebuie să înţelegem de aici este faptul că donaţiile supuse reducţiunii nu se "desfiinţează" neapărat (beneficiarul acestora, adică donatarul, poate rămâne cu o parte din bun(uri) sau cu nimic, după caz).

Cine poate solicita reducţiunea?
Reducţiunea o pot solicita următorii:

1. moştenitorii rezervatari, care sunt următorii:

soţul defunctului;
copiii defunctului şi urmaşii acestora (deci descendenţii defunctului), indiferent de grad (teoretic se merge "la infinit", însă practic natura este cea care stabileşte limita gradului).
De aceea se pune problema dacă o persoană, F, mai are fraţi/surori - pentru că în cazul în care tatăl lui F (numit D) îi donează lui F un bun, atunci fraţii şi surorile lui F (care sunt copiii lui D şi ca atare moştenitori rezervatari ai acestuia), pot solicita reducţiunea.
părinţii defunctului (care vin la moştenire doar în cazul în care defunctul nu are urmaşi în viaţă);

Orice alte persoane nu sunt moştenitori rezervatari (deci NU sunt moştenitori rezervatari fraţii şi surorile defunctului).

2. erezii (http://dexonline.ro/search.php?cuv=erede) moştenitorilor rezervatari;
3. avânzii-cauză ai moştenitorilor rezervatari (de exemplu creditorii lor).

Când se poate solicita reducţiunea?
Reducţiunea donaţiilor se poate solicita atunci când acestea depăşesc cotitatea disponibilă, aducând astfel atingere rezervei succesorale.

Bun, hai să înţelegem acum ce reprezintă cele două noţiuni de mai sus scrise cu litere cursive.

Cotitatea disponibilă este a cea parte din averea defunctului, de care acesta poate dispune liber şi neîngrădit, inclusiv prin liberalităţi (donaţie/testament).

Rezerva succesorală este acea parte din averea defunctului de care acesta poate dispune, însă nu liber şi neîngrădit, pentru că aceasta este rezervată moştenitorilor protejaţi de lege (numiţi mai devreme moştenitori rezervatari), deci dacă moştenitorii doresc, pot ataca liberalităţile defunctului (atenţie, numai liberalităţile, deci donaţie/testament, nu şi actele cu titlu oneros, cum ar fi un contract de vânzare-cumpărare), astfel încât aceste liberalităţi să se reducă până la întregirea rezervei succesorale.

În concluzie, averea defunctului = rezerva succesorală + cotitatea disponibilă.

Să luăm un caz concret. Defunctul D nu are decât doi copii ca moştenitori. În acest caz, potirivt art. 841 din Codul civil, cotitatea disponibilă este de 1/3 (deci el poate dispune de o treime din avere), astfel că rezerva succesorală (partea garantată celor doi copii) este de 2/3.
Dacă defunctul a avut 9 case din care a donat 3 prin act(e) de donaţie, atunci aceste donaţii nu pot fi atacate, deoarece rezerva succesorală a rămas exact de 2/3 din avere (adică 6 case). De asemenea, donaţiile nu puteau fi atacate nici dacă defunctul ar fi donat doar una sau două case. Dar dacă defunctul ar fi donat 4 (sau mai multe) case, atunci s-ar fi reîntors în patrimoniul său atâtea case până la reîntregirea celor două treimi reprezentând rezerva succesorală, adică până la întregirea numărului de 6 case (2/3 din 9 case).

Sau alt caz: dacă defunctul respectiv a avut doar un apartament şi l-a donat cuiva, atunci după moartea sa, donaţia va fi supusă reducţiunii şi donatarul va rămâne cu 1/3 din apartament, iar cei doi copii cu 2/3 din apartament (adică 1/3 fiecare).

Acţiunea în reducţiune poate fi invocată în cadrul termenului general de prescripţie de 3 ani, după care cei interesaţi pierd dreptul de a o mai invoca. Termenul de prescripţie începe să curgă de la data deschiderii succesiunii (de notat că data deschiderii succesiunii nu este data la care moştenitorii se prezintă la notar sau - după caz - la tribunal în vederea dezbaterii succesiunii, ci data deschiderii succesiunii este data decesului autorului succesiunii sau, după caz, data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte).

Raportul donaţiilor.
Nu voi insista prea mult asupra acestuia deoarece, având în vedere că legea nu conferă un caracter imperativ raportului donaţiilor, părţile pot deroga de la prevederile legii privind raportul donaţiilor prin stipularea expresă în contract a faptului că donaţia se face cu scutire de raport la masa succesorală.
Prin raportul donaţiilor înţelegem faptul că moştenitorii vor readuce în patrimoniul defunctului (în natură sau în bani) bunurile primite prin donaţie de la defunct, astfel încât patrimoniul defunctului (completat acum cu aceste bunuri) se va redistribui moştenitorilor conform cotelor legale (şi luând în calcul eventualele testamente).
Dacă nu s-a stipulat în mod expres scutirea, raportul donaţiilor este obligatoriu, cu excepţia cazului în care moştenitorii defunctului sunt ascendenţi (părinţi, bunici) sau colaterali (fraţi, veri, unchi).

[SoNic]

M-ai spart nicule... esti student la drept?
Ca avocat sa dea consultatii gratuite nu am intalnit inca :)

[mihaela chiribau]

E notar.

[darkfx]

sah-mat ! :D

[Flor]

Azi am fost sa imi fac mostenirea dupa tata. un apartament intr-un bloc vechi din ~60, pe Mihai Bravu, -evident din Bucuresti- 2 camere, 3/10, semidecomandat..
23 milioane ROL.. E drept ca a trecut>1 an de la deces ...
Ma apuc de furat..

[Nicu12]

Dacă o dezbăteai anul trecut (sau în 2004), erai scutit de taxa de timbru şi de timbrul judiciar chiar dacă a trecut mai mult de un an de la data decesului.
La noi baremele de taxare sunt mult mai mici ca în Bucureşti. Azi am primit şi baremele de taxare de la Braşov. Îmi e ruşine să îi spun lui hwcore cât va avea de plătit pentru act. :shocked:

[arb372003]

Tatal meu vrea sa-mi doneze o masina veche(Mercedes 190).Diesel.1998

Se platesc si pt asta taxe/Cam care ar fi?trebuie evaluare?
Daca mi-ar vinde-o pe o suma modica ar fi taxele mai mici?

Nu cunosc legea din Ro asa ca va rog sa nu ma luati la misto.